Ce faci când un client nu îți plătește factura la timp
Facturi neplătite există în activitatea aproape oricărui antreprenor sau PFA, iar recuperarea creanțelor este un proces cu pași clari, prevăzuți de lege. Practic, ai la dispoziție mai multe etape, de la o simplă notificare de plată până la executare silită prin executor judecătoresc, trecând prin somația de plată sau cererea cu valoare redusă. Legea îți dă și dreptul la o dobândă legală penalizatoare pentru fiecare zi de întârziere, chiar dacă în contract nu ai scris nimic despre asta. Mai jos găsești ordinea firească a pașilor, ca să știi exact ce ai de făcut când un client întârzie plata unei facturi.
Primul pas: notificarea de plată (punerea în întârziere)
Înainte de orice acțiune formală, trimite clientului o notificare de plată (poate fi și o simplă punere în întârziere prin e-mail sau scrisoare recomandată), prin care îi ceri să achite factura restantă într-un termen rezonabil, de exemplu 5 sau 10 zile. Notificarea are rolul de a atrage atenția asupra sumei datorate, dobânzii care curge și eventualelor consecințe legale dacă plata nu se face. Chiar dacă legea permite, în anumite situații, calculul dobânzii de întârziere fără o notificare prealabilă, un mesaj clar și documentat te ajută mult dacă ajungi ulterior în instanță, pentru că arată buna-credință și demersurile reale făcute pentru recuperarea creanței.
Într-un program ca facturamea poți vedea rapid care facturi au depășit scadența și cui trebuie să îi trimiți o astfel de notificare, fără să ții evidența manual în Excel.
Dobânda legală penalizatoare și alte costuri de recuperare
Între profesioniști (PFA, SRL, orice formă de activitate economică), Legea nr. 72/2013 privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată stabilește un termen de plată de referință de 30 de zile de la primirea facturii sau a mărfii/serviciului, dacă părțile nu au convenit altfel prin contract, cu posibilitatea extinderii, în anumite condiții, până la 60 de zile. Dacă plata nu se face la scadență, creditorul are dreptul, de drept, la o dobândă legală penalizatoare, formată din dobânda de referință a Băncii Naționale a României plus un număr de puncte procentuale stabilit prin lege pentru raporturile dintre profesioniști. Această dobândă curge automat de la data scadenței, fără să fie nevoie de o notificare separată pentru declanșarea ei.
Pe lângă dobândă, legea permite recuperarea unei sume forfetare pentru costurile de recuperare a creanței, precum și a altor cheltuieli rezonabile legate de recuperare (avocat, executor, taxe). Verifică întotdeauna cuantumul exact valabil în 2026, pentru că aceste valori pot fi actualizate.
Cum calculezi corect suma datorată
Atunci când calculezi ce ai de recuperat, adună trei elemente: valoarea facturii neplătite, dobânda legală penalizatoare calculată zi cu zi de la scadență până la data plății efective, și eventualele costuri de recuperare prevăzute de lege sau de contract. Este util să păstrezi un document separat cu acest calcul, ca să îl poți prezenta clientului sau, dacă e cazul, instanței.
Somația de plată și cererea cu valoare redusă
Dacă notificarea nu dă rezultate, ai la dispoziție proceduri judiciare mai rapide decât un proces obișnuit. Somația de plată (reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 5/2001) și ordonanța de plată (prevăzută în Codul de procedură civilă) sunt proceduri simplificate, gândite special pentru creanțe certe, lichide și exigibile, adică sume clare, necontestate ca principiu și scadente. Instanța analizează dosarul mai rapid decât într-un proces obișnuit, iar dacă cererea e admisă, obții un titlu executoriu, adică documentul pe baza căruia poți trece la executare silită.
Pentru sume mai mici, Codul de procedură civilă prevede și procedura cu privire la cererile de valoare redusă, o variantă și mai simplificată, gândită pentru litigii cu valoare mică, unde formalitățile sunt reduse la minimum și, de multe ori, nici nu este obligatorie prezența avocatului.
Executarea silită, ultima etapă
Dacă ai obținut un titlu executoriu (o hotărâre judecătorească definitivă sau alt document recunoscut ca atare de lege) și clientul tot nu plătește, urmează executarea silită. Te adresezi unui executor judecătoresc, care poate popri conturile bancare ale debitorului, îi poate executa silit bunuri mobile sau imobile, sau poate institui poprire pe veniturile acestuia, în limitele prevăzute de lege. Executarea silită presupune costuri suplimentare (onorariul executorului, taxe), dar acestea intră, de regulă, în categoria cheltuielilor de recuperare pe care le poți solicita debitorului.
Cesiunea de creanță, o alternativă mai rapidă
Dacă nu vrei să parcurgi tot acest drum, poți vinde creanța (adică dreptul de a încasa factura) unei firme specializate în recuperare de creanțe, printr-un contract de cesiune de creanță. Primești imediat o sumă (de regulă mai mică decât valoarea nominală a facturii), iar firma de recuperare preia riscul și demersurile ulterioare. Este o soluție utilă mai ales când ai nevoie urgentă de lichiditate sau când valoarea creanței nu justifică timpul și costurile unui proces.
Ce faci dacă debitorul intră în insolvență
Dacă datoria depășește pragul legal valoric prevăzut de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (sumă care se poate actualiza, așa că verifică valoarea curentă înainte să acționezi), poți depune o cerere de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitorului. În acest caz, te înscrii la masa credală și recuperarea depinde de activele rămase și de rangul creanței tale față de ceilalți creditori, ceea ce înseamnă, de multe ori, o recuperare parțială sau întârziată.
Cum previi facturile neplătite pe viitor
Cea mai bună strategie rămâne prevenția: verifică bonitatea unui client nou înainte de a-i acorda termen de plată extins, stabilește clar termenele și penalitățile în contract sau în oferta comercială, și urmărește constant scadențarul facturilor emise. O evidență clară a facturilor, cu alerte pentru cele apropiate de scadență sau deja restante, te ajută să intervii din timp, înainte ca suma neîncasată să devină greu de recuperat.
Întrebări frecvente
Cât timp am la dispoziție să dau în judecată un client care nu plătește o factură?
Termenul general de prescripție pentru recuperarea unei creanțe este, de regulă, de 3 ani de la data scadenței facturii, conform Codului civil. Termenul poate fi întrerupt sau suspendat în anumite situații, așa că verifică datele exacte ale fiecărui caz în parte.
Pot cere dobândă de întârziere chiar dacă nu am scris nimic despre asta în contract?
Da. Între profesioniști, Legea nr. 72/2013 prevede dobânda legală penalizatoare de drept, chiar și fără o clauză contractuală expresă, calculată de la data scadenței facturii.
Ce este somația de plată și cum se depune?
Este o procedură judiciară simplificată, prin care ceri instanței, printr-o cerere însoțită de documente doveditoare (contract, factură, dovada livrării), obligarea debitorului la plata unei sume certe, lichide și exigibile, fără parcurgerea unui proces obișnuit complet.
Cât costă recuperarea unei facturi neplătite prin executor judecătoresc?
Costurile variază în funcție de valoarea creanței și de tariful executorului judecătoresc implicat, dar, de regulă, aceste cheltuieli pot fi recuperate ulterior de la debitor, ca parte din costurile de recuperare a creanței.