Prescripția facturilor neîncasate: în cât timp pierzi dreptul la bani

Cash-flow 10 august 2026 · 7 min citire

Prescripția facturii neîncasate: termenul general de 3 ani pentru creanțe

Regula de bază este simplă: termenul general de prescripție extinctivă pentru creanțele comerciale, inclusiv o factură neîncasată, este de 3 ani, conform Codului civil. Dacă în acest interval nu îți ceri banii în instanță și nu întrerupi cursul prescripției, creanța devine prescrisă: nu dispare juridic, dar clientul poate invoca prescripția și instanța îți va respinge cererea. Practic, pierzi dreptul de a te folosi de forța statului ca să recuperezi suma. Mai jos vezi de când începe să curgă termenul, ce îl întrerupe sau suspendă și ce pași concreți ai de făcut pentru recuperarea creanțelor înainte să fie prea târziu.

Ce înseamnă prescripția unei facturi și ce se întâmplă cu banii

Prescripția extinctivă stinge dreptul material la acțiune, nu datoria în sine. Cu alte cuvinte, după 3 ani obligația clientului se transformă într-o obligație naturală: dacă vrea, poate plăti în continuare și plata este valabilă, nu poate cere banii înapoi. Dar dacă refuză, nu îl mai poți obliga.

Important de reținut: instanța nu aplică prescripția din oficiu în litigiile dintre profesioniști. Ea trebuie invocată de debitor, prin întâmpinare, până la un anumit moment procesual. În practică, orice avocat al părții adverse o va invoca, așa că nu conta pe această portiță.

Consecințe practice pentru firma ta:

  • Nu mai poți obține un titlu executoriu prin instanță pentru suma respectivă.
  • Nu mai poți pune executorul judecătoresc pe urmele debitorului, pentru că nu ai titlu.
  • Creanța rămâne în contabilitate ca o pierdere pe care va trebui să o tratezi corect la închiderea exercițiului.
  • Ajustarea bazei de TVA pentru creanțe neîncasate are propriile condiții și termene, diferite de prescripția civilă, deci verifică situația ta concretă cu un contabil.

De când curge termenul de prescripție de 3 ani

Aici greșesc cei mai mulți antreprenori. Termenul nu curge de la data emiterii facturii, ci de la data la care creanța a devenit exigibilă, adică din ziua în care banii trebuiau să intre în cont și nu au intrat.

Situația 1: factura are termen de plată

Dacă pe factură sau în contract scrie "scadență la 30 de zile", creanța devine exigibilă în ziua următoare expirării celor 30 de zile. De acolo numeri 3 ani. Exemplu: factură emisă pe 10 martie 2026, scadentă pe 9 aprilie 2026, se prescrie în jurul datei de 9 aprilie 2029.

Situația 2: nu există termen de plată

Dacă nu ai stabilit nicio scadență, creanța este în principiu exigibilă imediat, iar termenul poate începe să curgă de la data la care puteai cere plata. Aici interpretările diferă în funcție de contract și de practica instanțelor, motiv în plus să pui întotdeauna un termen de plată explicit pe fiecare factură.

Situația 3: plăți în rate sau prestații succesive

La contracte cu facturare lunară (abonamente, chirii, servicii recurente), fiecare factură are propria scadență și propriul termen de prescripție. Se pot prescrie primele luni, în timp ce ultimele rămân valabile. Verifică lună cu lună, nu global.

De aceea, evidența clară a scadențelor contează enorm. Într-un program ca facturamea poți vedea rapid ce facturi sunt neîncasate și de câte zile au depășit termenul, ceea ce te ajută să prinzi creanțele vechi înainte să se apropie de limita de 3 ani.

Cum întrerupi prescripția: metodele care chiar funcționează

Întreruperea prescripției șterge tot timpul scurs până în acel moment și pornește un termen nou, complet, de 3 ani. Este cel mai puternic instrument pe care îl ai. Codul civil prevede câteva cauze de întrerupere:

  • Recunoașterea datoriei de către debitor. Orice act prin care clientul admite că îți datorează banii: o confirmare de sold semnată, un e-mail în care recunoaște suma, un angajament de plată, o cerere de eșalonare, o plată parțială. Plata parțială este cea mai eficientă: dacă îți virează 500 de lei dintr-o factură de 5.000, termenul repornește de la zero.
  • Introducerea unei cereri de chemare în judecată sau a unei cereri de arbitraj, chiar dacă instanța se dovedește ulterior necompetentă. Atenție: dacă cererea este respinsă, anulată sau se perimă, întreruperea se consideră că nu a avut loc.
  • Cererea de înscriere la masa credală în procedura de insolvență a debitorului.
  • Punerea în întârziere a debitorului, dar doar dacă este urmată, în termen de 6 luni, de chemarea în judecată. O notificare singură, fără acțiune ulterioară, nu îți salvează creanța.

Ce nu întrerupe prescripția: un simplu telefon de reamintire, o factură reemisă, un extras de cont trimis pe e-mail fără confirmare din partea clientului sau tăcerea acestuia. Multe firme cred că "am tot insistat" înseamnă ceva juridic. Nu înseamnă, dacă nu ai o dovadă scrisă de recunoaștere.

Confirmarea de sold, arma discretă

La final de an, mulți contabili trimit confirmări de sold. Dacă obții una semnată și ștampilată de client, ai practic o recunoaștere a datoriei care repornește termenul de 3 ani. Este un document banal administrativ cu efect juridic major, așa că merită să insiști să îl primești semnat, nu doar trimis.

Suspendarea prescripției, diferită de întrerupere

Suspendarea doar oprește temporar curgerea termenului, apoi acesta se reia de unde a rămas, fără să pornească de la zero. Apare, de exemplu, în cazul negocierilor purtate în scris pentru soluționarea amiabilă a litigiului sau al procedurii de mediere, în condițiile prevăzute de lege. Este util să știi diferența: suspendarea îți cumpără timp, întreruperea îți dă un termen nou întreg.

Pași concreți pentru recuperarea creanțelor înainte de prescripție

Recuperarea creanțelor funcționează mai bine ca proces repetat decât ca reacție de panică. Un flux realist arată așa:

  1. Ziua 1 după scadență: notificare scurtă, prietenoasă, pe e-mail, cu factura atașată și confirmarea sumei. Cere un răspuns scris.
  2. Ziua 15: a doua notificare, în care menționezi penalitățile de întârziere prevăzute în contract și dobânda legală penalizatoare pentru raporturile dintre profesioniști.
  3. Ziua 30 până la 45: propune eșalonarea. Un grafic de plată semnat este și o recunoaștere a datoriei, deci întrerupe prescripția.
  4. Ziua 60: somație prin avocat sau executor judecătoresc. Costul este mic față de suma pierdută.
  5. După 90 de zile: acțiune în instanță. Pentru creanțe certe, lichide și exigibile, rezultate din contracte sau facturi acceptate, există procedura ordonanței de plată, mai rapidă și mai ieftină decât procesul clasic. Pentru sume mici există și procedura cu privire la cererile de valoare redusă, cu praguri stabilite de lege, actualizate periodic.

Dacă debitorul intră în insolvență, regula se schimbă complet: trebuie să depui cerere de admitere a creanței la masa credală, în termenul stabilit de judecătorul-sindic prin hotărârea de deschidere a procedurii. Acel termen este scurt și, dacă îl pierzi, creanța ta rămâne în afara procedurii, indiferent că nu s-au împlinit cei 3 ani.

Cum previi ajungerea în zona creanțelor prescrise

Cea mai ieftină recuperare este cea pe care nu trebuie să o faci. Câteva măsuri simple reduc drastic riscul:

  • Scrie termen de plată explicit pe fiecare factură, nu doar "la primire".
  • Include în contract o clauză de penalități de întârziere, procent pe zi de întârziere, aplicat de la scadență.
  • Verifică bonitatea clienților noi înainte de a lucra pe credit comercial. Datele publice despre situațiile financiare și eventualele proceduri de insolvență sunt gratuite.
  • Fă o revizuire trimestrială a balanței clienților, cu accent pe soldurile mai vechi de 12 luni.
  • Păstrează dovezile livrării: contract, comandă, proces-verbal de recepție, aviz, corespondență. Într-un litigiu, factura singură cântărește mai puțin decât factura plus dovada prestației.
  • Marchează în calendar facturile care se apropie de 2 ani și jumătate de vechime. Acolo se decide dacă acționezi sau accepți pierderea.

Un detaliu care contează în 2026: facturile transmise prin sistemul e-Factura au o trasabilitate mult mai bună. Faptul că factura a fost transmisă și preluată în sistem ajută la dovedirea comunicării către client, deși nu echivalează automat cu acceptarea creanței de către acesta.

Întrebări frecvente

În cât timp se prescrie o factură neîncasată în România?

Termenul general este de 3 ani și curge de la data scadenței facturii, nu de la data emiterii. Există situații speciale, cu termene diferite, prevăzute de lege pentru anumite tipuri de raporturi juridice, așa că merită verificat cazul concret.

Ce fac dacă factura este deja prescrisă, mai am vreo șansă?

Nu poți obliga clientul să plătească prin instanță dacă acesta invocă prescripția. Rămân două căi: negocierea directă, pentru că plata unei datorii prescrise este valabilă, sau obținerea unei recunoașteri scrise a datoriei după împlinirea termenului, situație în care debitorul poate renunța la beneficiul prescripției. Ambele depind de bunăvoința lui.

O plată parțială repornește termenul de prescripție de 3 ani?

Da. Plata parțială este considerată recunoaștere a datoriei și întrerupe prescripția, iar din acel moment începe să curgă un nou termen de 3 ani pentru suma rămasă. Păstrează dovada plății, extrasul de cont sau chitanța.

Somația prin avocat întrerupe prescripția facturii?

Punerea în întârziere produce efect de întrerupere doar dacă este urmată de chemarea în judecată în termen de 6 luni. O somație trimisă și lăsată fără continuare nu îți prelungește termenul, deci nu te baza doar pe ea.

Facturezi conform ANAF, fără bătăi de cap.

facturamea: facturi, e-Factura, gestiune și rapoarte. O singură plată, fără abonament.

Vezi facturamea