Storno sau anulare factură: care e diferența legală și când folosești fiecare

Facturare 4 august 2026 · 8 min citire

Storno vs anulare factură: care este diferența legală

Pe scurt: anularea unei facturi se aplică doar unui document care nu a produs încă efecte, adică nu a fost transmis clientului și nu a fost înregistrat în contabilitate sau în decontul de TVA. Stornarea este corectarea unei facturi care a intrat deja în circuitul fiscal, printr-un document nou, cu semn negativ (sau cu valori în roșu). Cu alte cuvinte, anulezi ceva ce încă nu a produs consecințe fiscale, dar stornezi ceva ce a fost deja raportat. Diferența pare tehnică, însă are efecte reale asupra TVA, asupra evidenței contabile și asupra a ceea ce vede ANAF în sistemul e-Factura.

În practică, cei mai mulți antreprenori și PFA-uri se lovesc de această situație atunci când descoperă o factură greșită: preț eronat, client greșit, cantitate incorectă, cotă de TVA aplicată aiurea sau o comandă anulată după emitere. Ce faci mai departe depinde aproape exclusiv de un singur lucru: factura a ajuns sau nu la destinatar și în evidențele fiscale.

Ce înseamnă anularea unei facturi

Anularea presupune că documentul își pierde valabilitatea și nu mai produce niciun efect. Regula practică: poți anula o factură doar dacă sunt îndeplinite, cumulativ, câteva condiții:

  • factura nu a fost predată sau transmisă clientului;
  • factura nu a fost înregistrată în contabilitatea niciuneia dintre părți;
  • factura nu a fost inclusă într-un decont de TVA depus sau într-o declarație transmisă la ANAF;
  • toate exemplarele documentului rămân la emitent.

În sistemele clasice, pe hârtie sau în format tipizat, anularea se făcea prin barare cu mențiunea "ANULAT" pe toate exemplarele, care se păstrau la emitent. În facturarea electronică, logica se păstrează: documentul rămâne în evidența internă cu statut de anulat, dar numărul lui nu se reutilizează. Numerotarea facturilor trebuie să rămână continuă și cronologică, deci nu poți "scoate" pur și simplu un număr din serie ca și cum nu ar fi existat.

Ce se întâmplă cu numerotarea

O confuzie frecventă este că, după anulare, numărul poate fi refolosit pentru următoarea factură emisă. Nu este așa. Numărul rămâne consumat, iar factura anulată se păstrează ca dovadă. La un control, un gol în numerotare este mult mai greu de explicat decât un document anulat corect și arhivat.

Ce înseamnă stornarea unei facturi

Stornarea este operațiunea prin care emiți un document nou care anulează, total sau parțial, efectele unei facturi deja emise și înregistrate. Factura de storno conține aceleași elemente ca factura inițială, dar cu valori negative, și trebuie să facă referire explicită la documentul corectat: serie, număr și dată.

Stornarea se folosește atunci când factura originală a produs deja efecte, adică:

  • a fost transmisă clientului;
  • a fost înregistrată în contabilitate;
  • a fost raportată în decontul de TVA sau în declarațiile informative;
  • a fost transmisă în sistemul e-Factura și a primit număr de înregistrare de la ANAF.

Storno total sau storno parțial

Nu orice greșeală necesită anularea integrală a documentului. Ai două variante:

  • Storno total: emiți o factură cu exact aceleași linii, dar cu semn negativ, apoi, dacă este cazul, emiți factura corectă. Se folosește când factura este greșită fundamental, de exemplu a fost emisă către clientul greșit sau operațiunea nu a mai avut loc.
  • Storno parțial: corectezi doar diferența, de exemplu doar cantitatea sau doar prețul care a fost greșit. Se folosește pentru reduceri comerciale acordate ulterior, retururi parțiale de marfă sau ajustări de preț convenite după livrare.

În ambele cazuri, documentul de corecție trebuie să conțină o referință clară la factura inițială. Fără această trimitere, contabilul, clientul și, la nevoie, inspectorul fiscal nu pot lega cele două documente.

Când folosești fiecare: ghid practic pentru o factură greșită

Întrebarea corectă nu este "vreau să anulez sau să stornez", ci "a apucat factura să producă efecte". Iată cum se traduce asta în decizii concrete:

  • Ai emis factura acum zece minute, nu ai trimis-o nimănui, nu a fost înregistrată: o poți anula. Documentul rămâne în evidență ca anulat, numărul nu se refolosește.
  • Ai trimis factura clientului pe e-mail sau ai încărcat-o în e-Factura: nu mai poți anula, trebuie să stornezi.
  • Ai greșit doar denumirea produsului sau o adresă, fără impact valoric: în multe situații este suficientă emiterea unui document de corecție care menționează elementul corect și face referire la factura inițială, fără storno valoric. Discută cu contabilul tău, pentru că tratamentul depinde de tipul erorii.
  • Clientul a returnat marfa: emiți storno pentru cantitatea returnată, în perioada în care are loc returul.
  • Ai acordat o reducere ulterioară: storno parțial pe valoarea reducerii, cu referire la factura originală.
  • Ai emis din greșeală de două ori aceeași factură: stornezi duplicatul integral.

Efectele fiscale: TVA, venit și declarații

Aici se vede cel mai clar de ce distincția contează. O factură anulată corect nu ajunge niciodată în decontul de TVA și nu generează venit impozabil, pentru că, din punct de vedere fiscal, operațiunea nu a existat. O factură stornată, în schimb, a fost deja raportată, deci corecția trebuie și ea raportată.

Câteva reguli de reținut, cu mențiunea că tratamentul exact depinde de tipul operațiunii și de perioada în care intervine corecția:

  • TVA colectată: stornarea reduce baza impozabilă și TVA aferentă. Ajustarea se reflectă, de regulă, în decontul perioadei în care se emite documentul de corecție, nu retroactiv, cu excepția situațiilor de eroare care impun corectarea perioadei inițiale.
  • Venituri: pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, stornarea diminuează veniturile înregistrate. Pentru microîntreprinderi, corecția influențează baza de calcul a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
  • PFA în sistem real: la PFA-uri contabilitatea se ține în partidă simplă, pe principiul încasării, deci efectul apare în momentul în care banii sunt încasați sau restituiți, corelat cu documentul de storno.
  • Declarații informative: dacă factura inițială a intrat într-o declarație deja depusă, corecția se reflectă în declarația perioadei curente sau, după caz, printr-o declarație rectificativă.

Pentru anul 2026, termenele de depunere a decontului de TVA și frecvența acestuia, lunară sau trimestrială, depind de cifra de afaceri și de vectorul fiscal al firmei tale, deci verifică situația ta concretă înainte de a decide în ce perioadă operezi corecția.

Storno și anulare în sistemul e-Factura

Odată ce o factură a fost transmisă în sistemul e-Factura și a primit număr de înregistrare de la ANAF, ea nu mai poate fi ștearsă sau retrasă. Sistemul păstrează documentul, iar singura cale de corecție este transmiterea unui document nou, de tip storno sau notă de credit, care face referire la factura inițială prin seria, numărul și data acesteia.

De aceea, în practică, verificarea înainte de transmitere devine cel mai important pas. O factură validată în e-Factura nu mai admite corecturi discrete: orice modificare lasă urmă și presupune un al doilea document. Într-un program ca facturamea poți emite direct o factură de storno legată automat de cea inițială, cu preluarea liniilor și inversarea semnelor, iar documentul de corecție se transmite în e-Factura cu referința corectă completată automat, ceea ce elimină cele mai frecvente erori de corelare.

Ce document se folosește pentru corecție

Terminologia poate crea confuzie. În limbaj contabil românesc vorbim despre "factură de storno". În standardul european folosit de e-Factura, documentul echivalent este de regulă nota de credit, un tip distinct de document, sau o factură cu valori negative. Ambele variante sunt acceptate, important este ca referința către documentul corectat să fie completată corect.

Greșeli frecvente de evitat

  • Ștergerea facturii din program: chiar dacă softul îți permite, o factură emisă nu se șterge. Se anulează sau se stornează, iar urma rămâne.
  • Refolosirea numărului: numerotarea trebuie să fie continuă, fără goluri și fără duplicate.
  • Storno fără referință: un document de corecție care nu menționează factura inițială este greu de justificat.
  • Corecție unilaterală: dacă factura a ajuns la client, informează-l despre storno, pentru că și el trebuie să opereze corecția în evidențele lui.
  • Amânarea corecției: cu cât treci mai multe perioade fiscale peste eroare, cu atât corecția devine mai complicată.

Întrebări frecvente

Pot anula o factură deja trimisă în e-Factura

Nu. Din momentul în care factura a primit număr de înregistrare de la ANAF, nu mai poate fi anulată sau retrasă din sistem. Singura soluție este emiterea unei facturi de storno sau a unei note de credit care face referire la documentul inițial, transmisă tot prin e-Factura.

Cât timp am la dispoziție ca să stornez o factură greșită

Legea nu impune un termen fix pentru storno, corecția se face imediat ce eroarea este descoperită. Ceea ce contează este perioada fiscală în care operezi ajustarea, deoarece aceasta influențează decontul de TVA și declarațiile aferente. Practic, cu cât stornezi mai repede, cu atât evidența rămâne mai curată.

Ce număr primește factura de storno

Factura de storno primește următorul număr disponibil din seria curentă de facturare, la data la care este emisă. Nu preia numărul facturii corectate. În document se menționează explicit seria, numărul și data facturii inițiale care se stornează.

Storno și factură nouă sau doar factură corectată

Dacă factura inițială a produs efecte fiscale, procedura corectă este storno urmat de emiterea facturii corecte, ca documente separate. Nu poți pur și simplu să reemiți factura cu datele modificate, pentru că documentul original rămâne înregistrat și raportat, iar diferența ar rămâne neexplicată în evidențe.

Facturezi conform ANAF, fără bătăi de cap.

facturamea: facturi, e-Factura, gestiune și rapoarte. O singură plată, fără abonament.

Vezi facturamea